Memoria Sfântului Ignațiu, episcop al Rostovului
Sfântul Ignațiu s-a născut dintr-un părinte evlavios și a fost crescut de părinții săi în toate virtuțile creștine.
După ce a fost preot timp de douăzeci și șase de ani, s-a întors la Domnul în vara anului 6796, de la crearea lumii, de la nașterea lui Dumnezeu în trupul Cuvântului în anul 1288, în ziua de 28 mai, vineri, după seară.
În 1274, sfântul Ignațiu a fost prezent la biserica locală din Vladimir. De două ori, sfințitul a trebuit să facă o călătorie grea în oraș pentru a cere ajutorul pentru eparhia sa. Sfântul Ignațiu este cunoscut ca împăcatorul prinților Dimitrie și Constantin Borisovici.
Rămasele sale se află încă în Catedrala Suspensibilă din Rostov.]. Aflând de moartea sfântului, întregul oraș Rostov s-a adunat la trupul său; toți au plâns amar și plâns, plângând de moartea păstorului comun și a învățătorului tuturor, ajutor și mijlocitor în necazuri și întristări, cerșetor al văduvelor și orfanilor, hrănitor al săracilor și săracilor, învățător și învățător al iereriei și al rangului monahal și consilier al prinților și nobililor.
După ce au luat trupul sfântului Ignațiu, toți l-au dus în biserică, dar din cauza mulțimii de oameni care s-au adunat în ea, nu au putut să-l aducă în interiorul bisericii, ci l-au pus în fața bisericii; după care au început cântecele de înmormântare.
În acel timp, două călugăriţe, pe nume Teodosia, care se închinau lui Dumnezeu şi erau soţiile primului diacon al Sfântului Pavel, au trecut pe lângă biserică.
Când a aflat de moartea Sfântului Ignaţiu, a venit să se închine rămăşiţelor sale, împreună cu o altă călugăriţă pe nume Xenia, care a dus o viaţă la fel de virtuoasă şi plăcută lui Dumnezeu. Aceste două călugăriţe şi alţi oameni evlavioşi.
Când sfintele rămăşiţe ale Sfântului Ignatie au fost aduse în biserică, Sfântul Sfânt Ignatie s-a ridicat din mormânt în hainele sale preoţeşti, a mers în aer şi s-a ridicat în aer deasupra bisericii; apoi a binecuvântat tot poporul şi tot oraşul; apoi a intrat în peştera săpată în pământ lângă altar, unde i-a fost pregătit şi sicriul.
Dumnezeu le-a dezvăluit acest lucru păgânilor, precum şi altor oameni evlavioşi, pentru a-l glorifica pe Dumnezeu şi a-i arăta tuturor sfinţenia Lui. Prin aceasta Domnul le-a arătat oamenilor că Sfântul Ignaţiu a meritat harul Domnului şi a ajuns la aceeaşi parte cu sfinţii.
Aproximativ în aceeași perioadă, un alt miracol s-a întâmplat: un arhimandrit, Stefan, avea de la naștere un deget închis în palmă; când a atins corpul onest al sfântului Ignatie, degetul lui s-a îndreptat imediat, devenind sănătos, ca și celelalte degete.
În dimineața următoare, toți s-au adunat din nou la mormintele preotului, pentru a face slujba obișnuită și a cânta cântecele de înmormântare.
Toţi, văzând lucrul acesta, s-au cuprins de frică şi au dat slavă lui Dumnezeu.
Sfântul Părinte Ignațiu a primit din partea lui Dumnezeu darul miracolelor. Rugați-vă lui Hristos Dumnezeu să ne salveze sufletele.